Privire "holistica" - extras de pe net- Razboi subtil

• Cele cinci tipuri de război

În anii ’60, a fost scris un raport din partea Iron Mountain, în care autorii au mers atât de departe încât au studiat dacă ar putea fi imaginat un “înlocuitor” al războiului, însă, din păcate, aceştia au ajuns la concluzia că varianta războiului rămâne cea mai fezabilă din punct de vedere al eficacităţii.
Însă, războiul ar putea avea caracteristici mai subtile şi neaşteptate cu “pretexte” şi justificări fabricate. Scenariile raportului includ:
- Un program uriaş de cercetare spaţială al cărui scop era practic imposibil de atins.
- Inventarea unui inamic nou, non-uman: de exemplu, o posibilă ameninţare a unei civilizaţii extraterestre.
- Crearea unei ameninţări pentru omenire: de exemplu, poluarea.
- Implementarea unor noi modalităţi de limitare a naşterilor: prin adăugarea medicamentelor în alimente sau surse de apă.
- Crearea unor inamici fictivi alternativi (Războiul Global împotriva Terorismului).
Aproape jumătate de secol mai târziu, unele “scenariile” acestui raport au fost deja implementate, ca de exemplu un program spaţial militar şi civil, iar altele se află în curs de desfăşurare sau de dezvoltare. Însă, cea de-a cincea recomandare, este adevărata piatră de temelie: “crearea unor inamici fictivi alternativi”, din care am văzut atât de mulţi în ultima vreme: Irak, Afganistan, Serbia, Libia, Venezuela, Cuba, Coreea de Nord, terorismul islamic şi acum Iran şi Siria.
Marea provocare cu care se confruntă omenirea este aceea că SUA apelează din ce în ce mai mult la un război sub acoperire, clandestin şi condus prin tehnologie.
Aşadar, există cinci tipuri de război folosite de Marile Puteri ale Lumii prin intermediul SUA, Marii Britanii şi NATO, fiecare dintre ele caracterizate printr-o complexitate strategică şi logistică extrem de mare:
1. Invazie militară – vizibilă în mod clar, teritorială şi folosind forţă militară şi economică copleşitoare. Îţi poţi imagina o doctrină mai nemiloasă a unei mari puteri? Indivizi care bombardează oameni în cealaltă parte a lumii, folosind un joystick şi un ecran, în interiorul unei unităţi sigure.
2. Lovitură de stat militară – identificarea elementelor disidente şi trădătoare din interiorul forţelor armate ale unei ţări-ţintă şi mobilizarea lor spre a înlătura autorităţile locale legale, inclusiv susţinerea lor cu arme, bani şi acoperire media “pozitivă” la nivel global şi local, plus susţinere diplomatică.
3. Lovitură de stat financiară – constă prima dată în încolţirea unei ţări într-o “datorie suverană” ce nu poate fi plătită. Iar apoi, atunci când ţara nu poate acoperi acea datorie, bancherii trimit FMI-ul şi Banca Mondială susţinute de mass-media globală şi de agenţiile de rating. Acestea declanşează greutăţi economice şi sociale, un colaps financiar şi monetar, ceea ce duce la revolte sociale răspândite, “justificând astfel schimbarea regimului”.
4. Lovitură de stat socială – constă în finanţarea activiştilor politici pentru a determina o schimbare de regim în ţara ţintă.
5. Război civil proiectat – constă în finanţarea, înarmarea şi susţinerea grupurilor “de opoziţie” militarizate împotriva guvernelor aflate la conducere în ţările ţintă. În mod normal un “consiliu” cheie al “eliberării naţionale” este organizat, aşa cum se întâmplă în Libia, Egipt, Siria şi alte naţiuni, în jurul cărora se pot învârti grupurile militare, huliganii şi mafia.
În ultima vreme, tot mai mulţi avertizează în privinţa declanşării unei “primăveri latin-americane” care o să profite de nemulţumirile sociale şi politice grave din America Latină, reflectând uriaşa diferenţă care există între cei foarte bogaţi şi cei foarte săraci. Semne ale acestei viitoare “primăveri latine” pot fi observate în recenta lovitura de stat orchestrată de Monsanto în Paraguay, alegerile fraudate din Mexic, şi o militarizare americană tot mai puternică în Columbia.
Adesea, aceste tipuri de război pornesc de la un nivel inferior, să spunem o lovitură de stat socială, şi evoluează apoi în războaie civile în toată regula, dacă acest lucru se potriveşte cu obiectivele Marilor Puteri. Libia, Siria, Egipt sunt exemple ale acestui lucru.

• Ce, de ce, când şi unde

Ce anume înseamnă toate acestea adunate la un loc? Practic, putem vedea faptul că acest haos proiectat de Marile Puteri, deşi local în unele ţări şi regiuni, conduce spre o “nouă ordine mondială” la scară globală.
Partea de “haos” este necesară pentru a distruge ţări întregi, în special pe cele care au ajuns “prea departe”, conservându-şi suveranitatea naţională într-un fel sau altul. Aceasta este o trăsătură-cheie împărtăşită de toate “statele dictatoriale” atacate, înainte ca acestea să fie invadate. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ţări precum Siria, Iran, Cuba, Venezuela, Coreea de Nord şi Ecuador.
Toate aceste “primăveri” arabe (şi latine), invazii, sancţiuni, zone fără zbor, toate acele retorici privind “statele dictatoriale” sunt menite să poziţioneze puterile occidentale şi pe aliaţii lor pentru un asalt final asupra Asiei, ceea ce înseamnă război cu Rusia şi China.
Desigur, un astfel de război ar fi o contradicţie majoră a Doctrinei Powell. China şi Rusia sunt foarte puternice, aşa că o implicare împotriva lor are multe riscuri. Să sperăm că dacă acest lucru se va întâmpla vreodată, nu se va produce prea curând. Totuşi, acest scenariu se află dincolo de anul 2020. Preliminariile se joacă astăzi în diferite puncte fierbinţi.
De ce se fac toate aceste lucruri? Poate că strategia de extindere imperială şi dolarul hiper-umflat, care i-a salvat pe marii bancheri, au dus la căderea elitelor occidentale într-o situaţie ireversibilă şi nesustenabilă.
Este la fel ca în şah: Ce faci atunci când toate mutările posibile duc la un şah mat? Ei bine, ai două opţiuni pe tablă: ori recunoşti înfrângerea, ori loveşti tabla de şah şi pui mâna pe pistol.
Pagina 1 | Pagina 2 |

Preluare din http://www.financiarul.ro/2012/10/16/ne-indreptam-spre-proiectarea-celui-de-al-treilea-razboi-mondial/\